Dacă e ceva ce îmi amintește cu drag de New-York, sunt bagels, niște chifle cu orificiu, cu textură ușor gumată, dense, presărate cu susan, mac, sare, fulgi de ceapă crocantă sau dulci, cu stafide sau afine.
Le savuram în fiecare duminică la brunch, tăiate în jumătate, prăjite, unse cu cremă de brânză, încununate cu felii de somon afumat, mărar, capere și niște frunze de salată sau cu emmentaler și roșii cherry sau cu prosciutto crudo, ruccola și roșii.
Deja îmi plouă în gură!
Indiferent de topping, aluatul dospit de bagels trece prin aceleași procedee de înfrumusețare de tip spa precum covrigii de simigerie. Trebuie opărit în baie cu bicarbonat, apoi uns cu gălbenuș și, într-un final glorios, dichisit cu toppingul preferat. Noi preferăm susanul.
Frământarea să rămână doar un procedeu de preparare. Pentru mine, frământatul e terapeutic. Orice simt că pot plămădi cu mâinile mă face să mă simt mai bine. Vă dați seama ce plămădeală cu plămădeală a ieșit!
Folosiți aparat de făcut pâine sau robot de bucătărie pentru frământat și dospit, dacă le aveți. Dacă nu, luați problema în propriile mâini, ca să mă exprim așa.
Coaja va fi mai tare sau mai gumată în funcție de timpul de opărire. Un minut pe fiecare parte e suficient. Mai mult decât atât va face coaja mai tare.
Spor la frământat, dospit și savurat! Dumnezeu vă-mburde-n Rai!
500 g făină de tip 650
1 linguriîă de sare
1 plic de drojdie uscată
20 ml ulei de măsline
200 ml apă caldă
1 linguriță de bicarbonat de sodiu
5 linguri de susan
1 ou
Serviți-le prăjite în prăjitorul de pâine, cu unt sau cremă de brânză