Cartoful e o legumă foarte versatilă, folosită de când lumea și pământul, mai exact după descoperirea Americii de către Columb. Dacă inițial a fost folosit drept plantă ornamentală, tuberculii fiind asociați de către nobilime cu ideea de „hrană a săracilor”, el a rămas în continuare o legumă preferată de toate păturile sociale, în toate anotimpurile.

Supa de cartofi e o preferată în familia noastră, atât cu afumătură cât și în varianta vegetariană. Cum în ultima vreme am preferat consumul scăzut de carne, această rețetă e o opțiune excelentă, mai elegantă și rafinată a celei obișnuite. În Babța, satul bunicii mele materne, cartofii poartă multe alte nume. Li se spune picioici. O fi fost vreun străbun în America, cine știe?

Se mai numesc și „croample”, „corompire”, aceste denumiri fiind de inspirație austro-ungară, preluate de la vecinii noștri din Bogdand.

Ingredientele pentru supă sunt aceleași ca în cazul supei de cartofi tradiționale. Ai nevoie de cartofi, morcovi, țelină, rădăcină de pătrunjel, ceapă, ardei gras, smântână și pătrunjel verde.

Pentru un gust îmbogățit, un aport de proteine sănătoase dar și pentru o adăuga o textură deosebită, am tras la tigaie și niște ciuperci gălbiori, cu nițel usturoi, pe care le-am servit deasupra supei-cremă.

Dacă vă place supa cu afumătură, înlocuiți gălbiorii cu ciolan afumat sau cu bucățele de bacon prăjit.

Nu cred că are nevoie de crutoane, e foarte sățioasă. Dar asta iarăși e o preferință personală.

Sper să vă încânte și vouă papilele gustative!